răsuflu dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂSUFLÁ, răsúflu, vb. I. 1. Intranz. şi tranz. (Pop.) A respira. 2. Intranz. A-şi reveni după o emoţie, după o grijă, o apăsare, după un efort fizic, a simţi o uşurare după o stare de încordare. ♦ A face popas, a sta să se odihnească. ♦ A avea linişte, a nu se (mai) simţi în primejdie, a se simţi la adăpost. 3. Intranz. (Despre vase, recipiente, locuri închise) A comunica cu exteriorul, a străbate spre exterior, a lăsa să se scurgă încet fluidul pe care îl conţine, printr-o gaură mică sau printr-o crăpătură; (despre conţinutul unui vas) a ţâşni, a se scurge prin crăpături. ♦ Refl. (Despre unele alimente sau băuturi) A-şi pierde tăria, gustul datorită păstrării într-un vas prost închis sau în condiţii proaste. 4. Intranz., tranz. şi refl. (Pop.) A(-şi) destăinui gândurile şi sentimentele ascunse, apăsătoare, pentru a se linişti. ♦ Intranz. şi tranz. (Despre gânduri sau planuri ascunse) A ajunge la urechile celor care nu ar fi trebuit să afle; a (se) difuza. – Răs- + sufla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂSÚFLU, răsufluri, s.n. (Şi fig.) Răsuflare. ♦ (Înv.) Timp de odihnă; scurt repaus, răgaz. – Din răsufla (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RĂSUFLÁ răsúflu 1. intranz. 1) A trage aer în plămâni şi a-l elimina în afară; a respira. ~ greu. 2) A se odihni puţin după un efort; a-şi reveni după o stare de încordare. 3) (despre recipiente) A lăsa să iasă câte puţin conţinutul (printr-un orificiu neobservat). 2. tranz. 1) (informaţii, date secrete etc.) A face să devină cunoscut; a da în vileag. 2) (aer, aburi, gaze etc.) A trage înăuntru şi a da afară. /răs- + a sufla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE RĂSUFLÁ mă răsúflu intranz. 1) (despre unele alimente, în special băuturi) A-şi pierde tăria şi gustul (din cauza contactului cu aerul). 2) A-şi mărturisi gândurile ascunse. 3) pop. A se epuiza din punct de vedere intelectual. /răs- + a sufla
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răsuflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. răsúflu, 3 sg. şi pl. răsúflă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

răsúflu s. n. (sil. -flu), art. răsúflul; pl. răsúfluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂSUFLÁ vb. 1. v. respira. 2. a se trezi. (Vinul s-a ~.)
(Dicţionar de sinonime)

RĂSUFLÁ vb. v. afla, auzi, gâfâi, pufăi, sufla.
(Dicţionar de sinonime)

RĂSÚFLU s. v. odihnă, răgaz, răsuflare, repaus, respiraţie, suflare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra ras rasu rasuf rasufl

Cuvinte se termină cu literele: lu flu uflu suflu asuflu