răzbunător dex - definiţie, sinonime, conjugare

răzbunător

[Sinonime]
RĂZBUNĂTÓR, -OÁRE, răzbunători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care se răzbună, care nu iartă răul ce i s-a făcut; vindicativ. – Răzbuna + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂZBUNĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) şi substantival Care caută să se răzbune; care nutreşte dorinţa de răzbunare. Om ~. /a (se) răzbuna + suf. ~ător
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răzbunătór adj. m., pl. răzbunătóri; f. sg. şi pl. răzbunătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂZBUNĂTÓR adj. duşmănos, ranchiunos, (livr.) vindicativ, (reg.) ţânaş, zăcaş. (E un om ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Răzbunătornerăzbunător
(Dicţionar de antonime)

Răzbunător ≠ nerăzbunător, nevindecativ
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra raz razb razbu razbun

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator nator unator