răzmeriță dex - definiţie, sinonime, conjugare
RĂZMERÍ, răzmeresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A alunga, a îndepărta. – Cf. r ă z m e r i ţ ă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RẮZMERIŢĂ, răzmeriţe, s.f. (Pop.) Răscoală, răzvrătire. [Var.: rắzmiriţă, rézmeriţă s.f.] – Din bg., scr. razmirica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RẮZMERIŢ//Ă ~e f. rar pop. Răscoală spontană şi neorganizată. [G.-D. răzmeriţei] /<bulg., sl. razmirica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

răzmerí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răzmerésc, imperf. 3 sg. răzmereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răzmereáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

răzmeríţă s. f., g.-d. art. răzmeríţei; pl. răzmeríţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RĂZMERÍ vb. v. alunga, depărta, gon, izgoni, îndepărta.
(Dicţionar de sinonime)

RĂZMERIŢĂ s. v. răscoală.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra raz razm razme razmer

Cuvinte se termină cu literele: ta ita rita erita merita