RĂZNÍ, răznesc, vb. IV. Refl. (Pop.; despre vite) A se pierde, a se depărta de cârd sau de turmă; (despre oameni) a se despărţi, a se izola de ai săi; a se înstrăina. – Din razna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SE RĂZN//Í mă ~ésc intranz. pop. (despre fiinţe) A se separa de grup; a se răzleţi. /Din razna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
răzní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. răznésc, imperf. 3 sg. răzneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. răzneáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂZNÍ vb. a se pierde, a se rătăci, a se răzleţi. (Oaia s-a~ de turmă.)
(Dicţionar de sinonime)
RĂZNÍ vb. v. despărţi, dispersa, izola, împrăştia, răsfira, răspândi, răzleţi, risipi, separa.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A SE RĂZN//Í mă ~ésc intranz. pop. (despre fiinţe) A se separa de grup; a se răzleţi. /Din razna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RĂZNÍ vb. a se pierde, a se rătăci, a se răzleţi. (Oaia s-a~ de turmă.)
(Dicţionar de sinonime)
RĂZNÍ vb. v. despărţi, dispersa, izola, împrăştia, răsfira, răspândi, răzleţi, risipi, separa.
(Dicţionar de sinonime)