RAŢIOCINÁ vb. I. tr. (Liv.) A raţiona cu mult echilibru, cu multă subtilitate. [Pron. -ţi-o-. / < it. raziocinare, cf. lat. ratiocinari].
(Dicţionar de neologisme)
RAŢIOCINÁ vb. tr. a raţiona cu mult echilibru, cu multă subtilitate. (< fr. ratiocioner, lat. ratiocinari)
(Marele dicţionar de neologisme)
raţiocinát adj. m., pl. raţiocináţi, f. sg. raţiocinátă, pl. raţiocináte
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raţiociná vb., ind. prez. 1 sg. raţiocinéz, 3 sg. şi pl. raţiocineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RAŢIOCINÁ vb. tr. a raţiona cu mult echilibru, cu multă subtilitate. (< fr. ratiocioner, lat. ratiocinari)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raţiociná vb., ind. prez. 1 sg. raţiocinéz, 3 sg. şi pl. raţiocineáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)