RAŢIONALIZA//TÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană specializată în raţionalizare. [Sil. -ţi-o-] /a rationaliza + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RAŢIONALIZATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raţionalizare a muncii. [< raţionaliza + -tor].
(Dicţionar de neologisme)
RAŢIONALIZATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raţionalizare a muncii. (< raţionaliza + -tor)
(Marele dicţionar de neologisme)
raţionalizatór s. m. (sil. -ţi-o-), pl. raţionalizatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raţionalizatoáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. raţionalizatoárei; pl. raţionalizatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RAŢIONALIZATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Persoană care se ocupă cu găsirea mijloacelor de raţionalizare a muncii. [< raţionaliza + -tor].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
raţionalizatór s. m. (sil. -ţi-o-), pl. raţionalizatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raţionalizatoáre s. f. (sil. -ţi-o-), g.-d. art. raţionalizatoárei; pl. raţionalizatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)