rabiț
RÁBIŢ s.n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafaţa unor elemente de construcţie la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÁBIŢ n. Reţea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.). /<germ. Rabitz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
rábiţ s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÁBIŢ n. Reţea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.). /<germ. Rabitz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)