rabiț

RÁBIŢ s.n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafaţa unor elemente de construcţie la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RÁBIŢ n. Reţea de sârmă folosită ca suport la fixarea tencuielii pe unele materiale (lemn, metal etc.). /<germ. Rabitz
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rábiţ s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)