rabin
[Sinonime]
RÁBIN, rabini, s.m. Conducător religios al unei comunităţi mozaice. [Acc. şi: rabín] – Din pol. rabin, germ. Rabbiner. Cf. fr. r a b b i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÁBIN ~i m. Şef religios al comunităţilor de evrei. /<pol. rabin, germ. Rabbiner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RABÍN, rabíni, s.m. ~ (< ebr. rabbēnu)
(Dicţionarul etimologic român)
rabín (rabíni), s.m. – Haham. Ebr. rabbenu, prin filiera pol. rabin. – Der. rabinat, s.n.; rabinic, adj.; rabinism, s.n., din fr.
(Dicţionarul etimologic român)
RÁBIN s.m. Şef religios al unei comunităţi mozaice, care interpretează dogmele religioase şi conduce serviciile rituale. [< pol. rabin, germ. Rabbiner < ebr. rabbi].
(Dicţionar de neologisme)
RÁBIN s. m. şef religios la unei comunităţi mozaice. (< pol., fr. rabbin)
(Marele dicţionar de neologisme)
rábin s. m., pl. rábini
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RABÍN s. (BIS.) (înv.) haham, sacerdot.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RÁBIN ~i m. Şef religios al comunităţilor de evrei. /<pol. rabin, germ. Rabbiner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionarul etimologic român)
rabín (rabíni), s.m. – Haham. Ebr. rabbenu, prin filiera pol. rabin. – Der. rabinat, s.n.; rabinic, adj.; rabinism, s.n., din fr.
(Dicţionarul etimologic român)
RÁBIN s.m. Şef religios al unei comunităţi mozaice, care interpretează dogmele religioase şi conduce serviciile rituale. [< pol. rabin, germ. Rabbiner < ebr. rabbi].
(Dicţionar de neologisme)
RÁBIN s. m. şef religios la unei comunităţi mozaice. (< pol., fr. rabbin)
(Marele dicţionar de neologisme)
rábin s. m., pl. rábini
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RABÍN s. (BIS.) (înv.) haham, sacerdot.
(Dicţionar de sinonime)