rabotat dex - definiţie, sinonime, conjugare
RABOTÁ, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin aşchiere suprafaţa unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ♢ Maşină de rabotat = maşină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operaţia de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RABOTÁT s.n. Rabotare. – V. rabota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RABOT//Á ~éz tranz. (suprafeţe, piese din material dur etc.) A prelucra cu ajutorul unei raboteze. /<fr. raboter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RABOTÁ vb. I. tr. A netezi, a răzui suprafaţa unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. [< fr. raboter].
(Dicţionar de neologisme)

RABOTÁT s.n. Rabotare. ♦ Maşină de rabotat = raboteză. [< rabota].
(Dicţionar de neologisme)

RABOTÁ vb. tr. a prelucra prin aşchiere suprafaţa unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. (< fr. raboter)
(Marele dicţionar de neologisme)

rabotá vb., ind. prez. 1 sg. rabotéz, 3 sg. şi pl. raboteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

rabotát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RABOTÁT s. v. rabotare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rab rabo rabot rabota

Cuvinte se termină cu literele: at tat otat botat abotat