racilă dex - definiţie, sinonime, conjugare
RÁCILĂ1, racile, s.f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteşug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Duşmănie veche, ură. – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RÁCILĂ2, racile, s.f. (Pop.) Unealtă de diferite forme utilizată la prinderea racilor. – Din rac.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂCÍLĂ, răcile, s.f. Unealtă cu care se prind racii (1). – Din scr. račilo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RĂCÍL//A ~e f. reg. Unealtă de prins raci constând dintr-o plasă în formă de sac, fixată pe un cerc. /cf. sb. raţilo
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

rácilă (boală) s. f., g.-d. art. rácilei; pl. rácile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

răcílă (unealtă) s. f., g.-d. art. răcílei; pl. răcíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RÁCILĂ s. v. cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rac raci racil

Cuvinte se termină cu literele: la ila cila acila