racolare dex - definiţie, sinonime, conjugare
RACOLÁ, racolez, vb. I. Tranz. A recruta pe cineva pentru o anumită activitate (reprobabilă) atrăgându-l prin promisiuni, presiuni etc. – Din fr. racoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RACOLÁRE, racolări, s.f. Acţiunea de a racola. – V. racola.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RACOL//Á ~éz tranz. (persoane) A angaja prin promisiuni, ademeniri etc. /<fr. racoler
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RACOLÁ vb. I. tr. (Franţuzism) A recruta, a angaja prin promisiuni şi presiuni, a ademeni. [< fr. racoler].
(Dicţionar de neologisme)

RACOLÁRE s.f. Acţiunea de a racola şi rezultatul ei; racolaj. [< racola].
(Dicţionar de neologisme)

RACOLÁ vb. tr. a recruta, a ademeni prin promisiuni, presiuni etc. (< fr. racoler)
(Marele dicţionar de neologisme)

racolá vb., ind. prez. 1 racoléz, 3 sg. şi pl. racoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

racoláre s. f., g.-d. art. racolării; pl. racolări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RACOLÁ vb. v. recruta.
(Dicţionar de sinonime)

RACOLÁRE s. racolaj, recrutare. (ă de prosti-tuate.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ra rac raco racol racola

Cuvinte se termină cu literele: re are lare olare colare