radioactivitate
RADIOACTIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei (radiu, uraniu etc.) de a emite, prin dezagregare spontană, unele radiaţii corpusculare (şi radiaţii electromagnetice). 2. Disciplină care studiază aceste proprietăţi şi elemente care ţin de ele. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioactivité, germ. Radioaktivität.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOACTIVITÁTE f. 1) Proprietate a unor elemente chimice (radiu, uraniu etc.) de a se dezintegra, emiţând radiaţii corpusculare sau electromagnetice. ~ naturală. ~ artificială. 2) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor radioactive. [Sil. -di-o-] /<fr. radioctivité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RADIOACTIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unor elemente cu atomi grei de a emite, prin dezintegrare spontană, raze cu proprietăţi similare razelor X. 2. Parte a fizicii care studiază fenomenele radioactive. [Cf. fr. radioactivité].
(Dicţionar de neologisme)
RADIOACTIVITÁTE s.f. Proprietate a unor elemente de a emite, prin dezintegrare spontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice. (din fr. radioactivité, germ. Radioaktivität)
(Marele dicţionar de neologisme)
radioactivitáte s. f. (sil. -di-o), g.-d. art. radioactivităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOACTIVITÁTE f. 1) Proprietate a unor elemente chimice (radiu, uraniu etc.) de a se dezintegra, emiţând radiaţii corpusculare sau electromagnetice. ~ naturală. ~ artificială. 2) Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor radioactive. [Sil. -di-o-] /<fr. radioctivité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RADIOACTIVITÁTE s.f. Proprietate a unor elemente de a emite, prin dezintegrare spontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice. (din fr. radioactivité, germ. Radioaktivität)
(Marele dicţionar de neologisme)
radioactivitáte s. f. (sil. -di-o), g.-d. art. radioactivităţii
(Dicţionar ortografic al limbii române)