radiochimie
RADIOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază probleme legate de elementele radioactive. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiochimie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOCHIMÍE f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studierea modificărilor chimice provocate de radiaţiile ionizante. [Sil. -di-o-] /<fr. radiochimie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RADIOCHIMÍE s.f. Ramură a chimiei care studiază modificările chimice provocate de radiaţiile ionizante. [Gen. -iei. / < fr. radiochimie].
(Dicţionar de neologisme)
RADIOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază modificările chimice provocate de radiaţiile ionizante. (< fr. radiochimie)
(Marele dicţionar de neologisme)
radiochimíe s. f. (sil. -di-o-) chimie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOCHIMÍE f. Ramură a chimiei care se ocupă cu studierea modificărilor chimice provocate de radiaţiile ionizante. [Sil. -di-o-] /<fr. radiochimie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RADIOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază modificările chimice provocate de radiaţiile ionizante. (< fr. radiochimie)
(Marele dicţionar de neologisme)
radiochimíe s. f. (sil. -di-o-) chimie
(Dicţionar ortografic al limbii române)