radioconductor

RADIOCONDUCTÓR, radioconductoare, s.n. Corp care devine conducător de electricitate sub influenţa undelor electromagnetice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radioconducteur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RADIOCONDUCTÓR s.n. Corp care, sub influenţa undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. radioconducteur].
(Dicţionar de neologisme)

RADIOCONDUCTÓR s. n. corp care, sub influenţa undelor electromagnetice, devine conductor de electricitate. (< fr. radioconducteur)
(Marele dicţionar de neologisme)

radioconductór s. n. (sil. -di-o-), pl. radioconductoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)