radioemisiune

RADIOEMISIÚNE, radioemisiuni, s.f. 1. Producere a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicaţii. 2. Emisiune radiofonică cu ajutorul căreia se transmit ştiri, programe culturale etc. [Pr.: -di-o-e-mi-si-u-. – Var.: radioemísie s.f.] – Din fr. radio-émission.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RADIOEMISIÚN//E ~i f. 1) Program transmis prin radio; emisiune radiofonică; radiotransmisiune. 2) Generare a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicaţii. [G.-D. radioemisiunii; Sil. -di-o-e-mi-si-u-] /<fr. radio-émission
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RADIOEMISIÚNE s.f. Emisiune radiofonică. [Pron. -si-u-, var. radioemisie s.f. / cf. fr. radioémission].
(Dicţionar de neologisme)

RADIOEMISIÚNE s. f. emisiune radiofonică. (< fr. radioémission)
(Marele dicţionar de neologisme)

radioemisiúne s. f. (sil. -di-o-) emisiune
(Dicţionar ortografic al limbii române)