radiometrie
RADIOMETRÍE, radiometrii, s.f. (Fiz.) Măsurare a intensităţii unei radiaţii. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiométrie
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOMETRÍE f. Totalitate a metodelor de măsurare a energiei radiaţiilor. [Sil. -di-o-] /<fr. radiométrie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RADIOMETRÍE s.f. Tehnica de măsurare a fluxurilor de radiaţii. [Gen. -iei. / < fr. radiométrie].
(Dicţionar de neologisme)
RADIOMETRÍE s. f. 1. tehnica de măsurare a intensităţii unei radiaţii. 2. măsurare a radioactivităţii rocilor, folosită în cercetările petroliere. (< fr. radiométrie)
(Marele dicţionar de neologisme)
radiometríe s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiometríei; pl. radiometríi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RADIOMETRÍE f. Totalitate a metodelor de măsurare a energiei radiaţiilor. [Sil. -di-o-] /<fr. radiométrie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RADIOMETRÍE s. f. 1. tehnica de măsurare a intensităţii unei radiaţii. 2. măsurare a radioactivităţii rocilor, folosită în cercetările petroliere. (< fr. radiométrie)
(Marele dicţionar de neologisme)
radiometríe s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. radiometríei; pl. radiometríi
(Dicţionar ortografic al limbii române)