RAFISTOLÁ, rafistolez, vb. I. Tranz. (Franţuzism) A repara sau a îndrepta ceva (sumar şi nesistematic). – Din fr. rafistoler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RAFISTOLÁ vb. tr. (fam.) a repara, a îndrepta ceva de mântuială, sumar şi nesistematic. (< fr. rafistoler)
(Marele dicţionar de neologisme)
rafistolá vb., ind. prez. 1 sg. rafistoléz, 3 sg. şi pl. rafistoleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rafistoláre s. f., pl. rafistolări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RAFISTOLÁ vb. tr. (fam.) a repara, a îndrepta ceva de mântuială, sumar şi nesistematic. (< fr. rafistoler)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
rafistoláre s. f., pl. rafistolări
(Dicţionar ortografic al limbii române)