raionare

RAIONÁ, raionez, vb. I. Tranz. 1. A împărţi în raioane (1). 2. A repartiza pe raioane (2). [Pr.: ra-io-] – Din raion.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RAIONÁRE, raionări, s.f. Acţiunea de a raiona şi rezultatul ei. [Pr.: ra-io-] – V. raiona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A RAION//Á ~éz tranz. 1) (teritorii, loca-lităţi etc.) A împărţi în raioane. 2) (plante agricole) A repartiza după anumite raioane. /Din raion
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RAIONÁ vb. I. tr. A împărţi în raioane (1); a repartiza unele produse agricole sau industriale pentru anumite raioane (1). [< fr. rayonner].
(Dicţionar de neologisme)

RAIONÁRE s.f. Acţiunea de a raiona şi rezultatul ei. [Pron. ra-io-. / < raiona].
(Dicţionar de neologisme)

RAIONÁ vb. tr. 1. a împărţi în raioane (1). 2. a repartiza (mărfuri, produse) pe raioane (3). ♢ a distribui soiurile unei specii de plante, diferenţiat. (< fr. rayonner)
(Marele dicţionar de neologisme)

raioná vb. (sil. -io-), ind. prez. 1 sg. raionéz, 3 sg. şi pl. raioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

raionáre s. f. (sil. -io-), g.-d. art. raionării; pl. raionări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RAIONÁRE s. zonare. (~ a suprafeţelor agricole ale unui teritoriu.)
(Dicţionar de sinonime)