RAPORTÁ, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) rapórtă, vb. I. Tranz. I. 1. A stabili un raport între două (sau mai multe) noţiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relaţie cu... ♦ Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. 2. A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren. II. 1. A prezenta (în scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoştinţa cuiva. ♦ A relata, a povesti ceva (în mod indiscret şi cu răutate); a pârî. 2. A produce venituri, a aduce beneficii. – Din fr. rapporter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RAPORT//Á1 ~éz tranz. 1) (noţiuni, fenomene, fapte etc.) A face să se raporteze 2) (elemente de relief) A reprezenta grafic la o anumită scară (pe un plan sau pe o hartă). /<fr. rapporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A RAPORT//Á2 ~éz tranz. A aduce la cunoştinţă printr-un raport. /<fr. rapporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE RAPORT//Á mă ~éz intranz. A se alătura printr-un raport; a avea atribuţie; a se referi. /<fr. rapporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RAPORTÁ vb. I. tr. I. (Rar) A aduce venituri, beneficii; a produce. II. A relata (scris sau oral) unui şef ierarhic sau unei adunări o situaţie, rezultatul unei activităţi etc. III. 1. A stabili un raport între două sau mai multe noţiuni. ♦ refl. A face legătura cu ceva; a se referi. 2. (Mat.) A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 3. A reprezenta pe un plan la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. [P.i. -tez, 3,6 -tează şi rapórtă. / < fr. rapporter].
(Dicţionar de neologisme)
RAPORTÁ vb. I. tr. 1. a relata unui şef ierarhic sau unei adunări o situaţie, rezultatul unei activităţi etc. 2. a stabili un raport între două sau mai multe noţiuni. 3. (mat.) a găsi valoarea pe care o are o mărime, când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 4. a reprezenta pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. II. refl. a se referi, a face aluzie la ceva. (< fr. rapporter)
(Marele dicţionar de neologisme)
raportá (a da un raport, a pune în legătură) vb., ind. prez. 1 sg. raportéz, 3 sg. şi pl. raporteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. raporteáză /rapórtă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RAPORTÁ vb. 1. v. referi. 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce te ~?) 4. v. relata. 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RAPORT//Á1 ~éz tranz. 1) (noţiuni, fenomene, fapte etc.) A face să se raporteze 2) (elemente de relief) A reprezenta grafic la o anumită scară (pe un plan sau pe o hartă). /<fr. rapporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE RAPORT//Á mă ~éz intranz. A se alătura printr-un raport; a avea atribuţie; a se referi. /<fr. rapporter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RAPORTÁ vb. I. tr. I. (Rar) A aduce venituri, beneficii; a produce. II. A relata (scris sau oral) unui şef ierarhic sau unei adunări o situaţie, rezultatul unei activităţi etc. III. 1. A stabili un raport între două sau mai multe noţiuni. ♦ refl. A face legătura cu ceva; a se referi. 2. (Mat.) A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 3. A reprezenta pe un plan la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. [P.i. -tez, 3,6 -tează şi rapórtă. / < fr. rapporter].
(Dicţionar de neologisme)
RAPORTÁ vb. I. tr. 1. a relata unui şef ierarhic sau unei adunări o situaţie, rezultatul unei activităţi etc. 2. a stabili un raport între două sau mai multe noţiuni. 3. (mat.) a găsi valoarea pe care o are o mărime, când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 4. a reprezenta pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. II. refl. a se referi, a face aluzie la ceva. (< fr. rapporter)
(Marele dicţionar de neologisme)
raportá (a da un raport, a pune în legătură) vb., ind. prez. 1 sg. raportéz, 3 sg. şi pl. raporteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. raporteáză /rapórtă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RAPORTÁ vb. 1. v. referi. 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce te ~?) 4. v. relata. 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)
(Dicţionar de sinonime)