ravagiu dex - definiţie, sinonime, conjugare

ravagiu

RAVÁGIU, ravagii, s.n. (Mai ales la pl.) Pagubă, distrugere, pustiire cauzată de o furtună, o inundaţie, o boală etc. – Din fr. ravage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RAVÁGI//U ~i n. mai ales la pl. Distrugere cauzată de unele fenomene ale naturii (inundaţii, furtuni, epidemii etc.); pagubă de mare proporţie. /<fr. ravage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RAVÁGIU s.n. Pustiire, stricăciune, pagubă cauzată de o furtună, de o inundaţie etc. [Pron. -giu, pl. -ii, var. ravaj s.n. / < fr. ravage].
(Dicţionar de neologisme)

RAVÁGIU s. n. (pl.) stricăciune, pagubă, pustiire. (< fr. ravage)
(Marele dicţionar de neologisme)

ravágiu s. n. [-giu pron. -giu], art. ravágiul; pl. ravágii, art. ravágiile (sil. -gi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ra rav rava ravag ravagi

Cuvinte se termină cu literele: iu giu agiu vagiu avagiu