REÎNCORPORÁ, reîncorporez, vb. I. Tranz. A încorpora din nou. – Re1- + încorpora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REÎNCORPORÁRE, reîncorporări, s.f. Acţiunea de a reîncorpora şi rezultatul ei. – V. reîncorpora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REÎNCORPORÁ vb. tr. a încorpora din nou (o ţară, o provincie). (< fr. réincorporer)
(Marele dicţionar de neologisme)
reîncorporá vb., ind. prez. 1 sg. reîncorporéz, 3 sg. şi pl. reîncorporeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
reîncorporáre s. f. încorporare
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REÎNCORPORÁ vb. (înv.) a recântrupa. (A ~ un teritoriu.)
(Dicţionar de sinonime)
REÎNCORPORÁRE s. (înv.) reîntrupare. (~ unui teritoriu.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REÎNCORPORÁRE, reîncorporări, s.f. Acţiunea de a reîncorpora şi rezultatul ei. – V. reîncorpora.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
reîncorporá vb., ind. prez. 1 sg. reîncorporéz, 3 sg. şi pl. reîncorporeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
reîncorporáre s. f. încorporare
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REÎNCORPORÁ vb. (înv.) a recântrupa. (A ~ un teritoriu.)
(Dicţionar de sinonime)
REÎNCORPORÁRE s. (înv.) reîntrupare. (~ unui teritoriu.)
(Dicţionar de sinonime)