reîntoarcere dex - definiţie, sinonime, conjugare
REÎNTOÁRCE, reîntórc, vb. III. Refl. A se întoarce din nou la locul de plecare; a reveni, a se înapoia. – Re1- + întoarce (după fr. retourner).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REÎNTOÁRCERE, reîntoarceri, s.f. Faptul de a se reîntoarce, revenire. – V. reîntoarce.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REÎNTOÁRCE reîntórc tranz. A face să se reîntoarcă. /re- + a întoarce
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE REÎNTOÁRCE mă reîntórc intranz. A se întoarce din nou; a se reînturna; a se înapoia. /re- + a se întoarce
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

reîntoárce vb. întoarce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reîntoárcere s. f. întoarecere
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
REÎNTOÁRCE vb. a se returna, a reveni, (pop.) a se reînturna. (A se ~ la punctul de plecare.)
(Dicţionar de sinonime)

REÎNTOÁRCERE s. returnare, revenire, (pop.) reînturnare. (~ la punctul de plecare.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re rei rein reint reinto

Cuvinte se termină cu literele: re ere cere rcere arcere