reînturnare dex - definiţie, sinonime, conjugare
REÎNTURNÁ, reîntórn, vb. I. (Pop.) 1. Refl. A se reîntoarce, a se înapoia, a reveni. 2. Tranz. A da înapoi, a înapoia. – Re1- + înturna (după fr. retourner).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REÎNTURNÁRE, reînturnări, s.f. (Pop.) Acţiunea de a (se) reînturna şi rezultatul ei. – V. reînturna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REÎNTURNÁ reîntórn tranz. pop. 1) A face să se reîntoarcă. 2) (obiecte împrumu-tate) A da înapoi; a întoarce; a restitui; a reda. /re- + a înturna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE REÎNTURNÁ mă reîntórn intranz. A se înturna din nou (de unde a plecat); a se reîntoarce; a se înapoia. /re- + a se înturna
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

reînturná vb., ind. prez. 1 sg. reîntórn, 3 sg. şi pl. reîntoárnă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reînturnáre s. f., g.-d. art. reînturnării; pl. reînturnări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
REÎNTURNÁ vb. v. da, înapoia, plăti, reîn-toarce, restitui, returna, reveni.
(Dicţionar de sinonime)

REÎNTURNÁRE s. v. înapoiere, rambursare, reîntoarcere, restituire, returnare, revenire.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re rei rein reint reintu

Cuvinte se termină cu literele: re are nare rnare urnare