reșlefuire

REŞLEFUÍ, reşlefuiésc, vb. IV. Tranz. A şlefui din nou pentru a netezi mai bine, pentru a da o formă mai bună. – Re¹- + şlefui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REŞLEFUÍRE, reşlefuiri, s.f. Acţiunea de a reşlefui. – V. reşlefui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

reşlefuí vb. şlefui
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reşlefuíre s. f. şlefuire
(Dicţionar ortografic al limbii române)