reașeza

REAŞEZÁ, reaşéz, vb. I. Refl. şi tranz. A (se) aşeza din nou. ♦ Tranz. A stabili pe baze noi. [Pr.: re-a-] – Re¹- + aşeza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REAŞEZÁ reaşéz tranz. 1) A aşeza din nou. 2) A pune pe baze noi. [Sil. re-a-] /re- + aşeza
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

reaşezá vb. (sil. re-a-) aşeza
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
REAŞEZÁ vb. a repune. (A ~ la locul iniţial.)
(Dicţionar de sinonime)