reacționa
[Conjugare]
REACŢIONÁ, reacţionez, vb. I. Intranz. A răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la acţiune din afară. ♦ A lua o atitudine faţă de o situaţie sau de o împrejurare; a replica; a riposta. [Pr.: re-ac-ţi-o-] – Din fr. réactionner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REACŢION//Á ~éz intranz. 1) A manifesta o schimbare (ca răspuns la o acţiune sau la o excitare exterioară). 2) (despre persoane) A-şi expune categoric punctul de vedere; a lua atitudine (faţă de o situaţie sau de o împrejurare); a replica; a riposta. ~ violent. /Din reacţie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REACŢIONÁ vb. I. intr. A răspunde la o acţiune sau la o excitare exterioară într-un anumit fel. ♦ A lua atitudine; a riposta. [Pron. re-ac-ţi-o-. / < reacţie + -ona, după fr. réagir, it. reagire].
(Dicţionar de neologisme)
REACŢIONÁ vb. intr. a răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la o acţiune din afară. ♢ a lua atitudine; a riposta. (< fr. réactionner)
(Marele dicţionar de neologisme)
reacţioná vb. (sil. re-ac-ţi-o-), ind. prez. 1 sg. reacţionéz, 3 sg. şi pl. reacţioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REACŢION//Á ~éz intranz. 1) A manifesta o schimbare (ca răspuns la o acţiune sau la o excitare exterioară). 2) (despre persoane) A-şi expune categoric punctul de vedere; a lua atitudine (faţă de o situaţie sau de o împrejurare); a replica; a riposta. ~ violent. /Din reacţie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
REACŢIONÁ vb. intr. a răspunde într-un anumit fel la o excitare sau la o acţiune din afară. ♢ a lua atitudine; a riposta. (< fr. réactionner)
(Marele dicţionar de neologisme)
reacţioná vb. (sil. re-ac-ţi-o-), ind. prez. 1 sg. reacţionéz, 3 sg. şi pl. reacţioneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)