readmisie
READMÍSIE, readmisii, s.f. Nouă admisiune; readmitere. [Pr.: re-ad-] – Din fr. réadmission.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
READMÍSIE s.f. Nouă admisiune, readmitere. [Pron. re-ad-, gen. -iei, var. readmisiune s.f. / cf. fr. réadmission].
(Dicţionar de neologisme)
READMÍSIE s. f. nouă admisiune; readmitere. (< fr. réadmission)
(Marele dicţionar de neologisme)
readmísie s. f. (sil. re-ad, -si-e), art. readmísia (sil. -si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, art. readmisíile (sil. -si-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
READMÍSIE s.f. Nouă admisiune, readmitere. [Pron. re-ad-, gen. -iei, var. readmisiune s.f. / cf. fr. réadmission].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
readmísie s. f. (sil. re-ad, -si-e), art. readmísia (sil. -si-a), g.-d. art. readmísiei; pl. readmísii, art. readmisíile (sil. -si-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)