reatribui
[Conjugare]
REATRIBUÍ, reatríbui, vb. IV. Tranz. A atribui din nou sau a atribui altcuiva decât înainte. [Pr.: re-a-] – Re1- + atribui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
reatribuí vb., ind. prez. 1 sg. reatríbui, 3 sg. şi pl. reatríbuie
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
reatribuí vb., ind. prez. 1 sg. reatríbui, 3 sg. şi pl. reatríbuie
(Dicţionar ortografic al limbii române)