rebegeală

REBEGEÁLĂ s.f. Faptul de a (se) rebegi; starea celui rebegit. – Rebegi + suf. -eală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

rebegeálă s. f., g.-d. art. rebegélii; pl. rebegéli
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: re reb rebe rebeg rebege

Cuvinte se termină cu literele: la ala eala geala egeala