recirculare dex - definiţie, sinonime, conjugare
RECIRCULÁ, recírcul, vb. I. Tranz. A face să intre într-un proces de recirculare. – Re1- + circula (după fr. récirculer).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECIRCULÁRE, recirculări, s.f. (Tehn.) 1. Reintroducere a unui material sau a unei substanţe în ciclul de fabricaţie, în scopul îmbunătăţirii unor parametri ai producţiei. 2. Recirculaţie. – V. recircula.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECIRCULÁRE s.f. Recirculaţie. [< re- + circulare].
(Dicţionar de neologisme)

RECIRCULÁ vb. tr. a face să intre într-un proces de circulaţie. (< fr. récirculer)
(Marele dicţionar de neologisme)

recirculá vb., ind. prez. 1 sg. recírcul, 3 sg. şi pl. recírculă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

recirculáre s. f., g.-d. art. recirculării; pl. recirculări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec reci recir recirc

Cuvinte se termină cu literele: re are lare ulare culare