reclamă dex - definiţie, sinonime, conjugare
RECLÁMĂ, reclame, s.f. 1. Activitate (comercială) prin care se urmăreşte, pe calea publicităţii (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, câştigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărţi, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc. ♦ Răspândire de informaţii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publicaţie), afiş, placardă, panou, prospect etc. prin care se face reclamă (1). – Din fr. réclame, germ. Reklame.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECLAMÁ, reclám, vb. I. Tranz. 1. A cere, a pretinde ceva (în baza unui drept); a revendica. ♦ Intranz. (Înv.) A protesta. ♦ Fig. A face necesar, a necesita, a cere, a impune. 2. A face o reclamaţie contra cuiva, a se plânge împotriva cuiva; a pârî. ♦ A formula pretenţii în faţa unui organ de jurisdicţie. [Var.: (pop.) lăcrămá vb. I] – Din fr. réclamer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECLÁM//Ă ~e f. 1) Publicitate realizată pe diverse căi (anunţuri, în publicaţii, la radio, televiziune etc.) în scopul de a suscita interesul publicului faţă de ceva. 2) Mijloc (articol dintr-o publicaţie, afiş, prospect, placardă, panou etc.) cu ajutorul căruia se face această publicitate. 3) Prezentare elogioasă şi exagerată a meritelor unei persoane cu scopul de a-i crea popularitate. [G.-D. reclamei] /<fr. réclame, germ. Reklame
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A RECLAMÁ reclám tranz. 1) A pretinde ceva, pe baza prevederilor legii; a cere; a revendica. 2) A învinui printr-o reclamaţie. 3) (despre acţiuni) A face să fie necesar; a necesita; a merita; a cere; a comporta; a pre-tinde. /<fr. réclamer, lat. reclamare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECLÁMĂ s.f. Articol mic înserat într-o publicaţie prin care se recomandă publicului un produs industrial, o carte, un spectacol etc. ♦ Recomandare, prezentare cu ajutorul publicităţii sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ♦ Totalitatea mijloacelor prin care se prezintă şi se popularizează un produs, o carte etc. [< fr. réclame, cf. germ. Reklame].
(Dicţionar de neologisme)

RECLAMÁ vb. I. tr. 1. A cere, a pretinde insistent ceva (pe baza unui drept); a revendica. ♦ A necesita, a impune. 2. A pârî, a denunţa, a face o reclamaţie contra cuiva. [P.i. reclám. / < fr. réclamer, cf. lat. reclamare].
(Dicţionar de neologisme)

RECLÁMĂ s. f. 1. recomandare, prezentare cu ajutorul publicităţii sau al altor mijloace a unui spectacol etc. ♢ totalitatea mijloacelor prin care se prezintă şi se popularizează un produs, o carte etc. 2. articol mic inserat într-o publicaţie pentru reclamă (1). (< fr. réclame)
(Marele dicţionar de neologisme)

RECLAMÁ vb. tr. 1. a cere, a pretinde insistent ceva (pe baza unui drept); a revendica. 2. (fig.) a face necesar, a necesita; a impune. 3. a pârî, a denunţa, a face o reclamaţie contra cuiva. (< fr. réclamer, germ. Reklame)
(Marele dicţionar de neologisme)

reclámă s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reclámei; pl. recláme
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reclamá vb. (sil. -cla-), ind. prez. 1 sg. reclám, 3 sg. şi pl. reclámă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
RECLAMÁ vb. 1. v. cere. 2. a se plânge. (Cui să ~?) 3. v. denunţa. 4. v. necesita. 5. a cere, a implica, a necesita, a presupune. (Inteligenţa ~ reflecţia.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re rec recl recla reclam

Cuvinte se termină cu literele: ma ama lama clama eclama