reconfirma
[Conjugare]
RECONFIRMÁ, reconfirm, vb. I. Tranz. A confirma, a întări din nou. – Din fr. reconfirmer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RECONFIRMÁ reconfírm tranz. A confirma din nou. /re- + a confirma
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RECONFIRMÁ vb. I. tr. A confirma din nou. [P.i. reconfírm. / cf. fr. reconfirmer].
(Dicţionar de neologisme)
RECONFIRMÁ vb. tr. a confirma din nou. (< fr. reconfirmer)
(Marele dicţionar de neologisme)
reconfirmá vb., ind. prez. 1sg. reconfírm, 3 sg. şi pl. reconfírmă
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A RECONFIRMÁ reconfírm tranz. A confirma din nou. /re- + a confirma
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RECONFIRMÁ vb. tr. a confirma din nou. (< fr. reconfirmer)
(Marele dicţionar de neologisme)
reconfirmá vb., ind. prez. 1sg. reconfírm, 3 sg. şi pl. reconfírmă
(Dicţionar ortografic al limbii române)