record dex - definiţie, sinonime, conjugare

record

RECÓRD, recorduri, s.n. Rezultat realizat într-o competiţie sportivă oficială, a cărui valoare reprezintă cea mai bună performanţă, omologată de o persoană juridică; p. gener. realizare maximă, performanţă supremă obţinută într-un domeniu de activitate, într-o acţiune etc. ♢ Expr. A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva). A ţine (sau a deţine) un record = a păstra un record obţinut; a fi neîntrecut în... – Din fr. record.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECÓRD ~uri n. 1) Rezultat obţinut în-tr-o competiţie sportivă, care depăşeşte nivelul atins până atunci. 2) Realizare remarcabilă într-un domeniu de activitate; performanţă. ♢ A bate ~ul a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva) /<fr. record
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECÓRD s.n. Performanţă constatată oficial care întrece toate rezultatele obţinute până la o anumită dată în competiţiile de acelaşi gen. ♦ A bate recordul (în ceva) = a atinge treapta cea mai înaltă (în ceva). [< fr., engl. record].
(Dicţionar de neologisme)

RECÓRD I. s. n. 1. performanţă constatată oficial, care întrece toate rezultatele obţinute până la o anumită dată în competiţiile de acelaşi gen. 2. rezultat superior celor obşinute anterior. II. adj. care constituie un nivel superior, excepţional. (< fr. record)
(Marele dicţionar de neologisme)

recórd s. n., pl. recórduri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec reco recor

Cuvinte se termină cu literele: rd ord cord ecord