RECÓRDMAN, -Ă, recordmeni, -e, s.m. şi f. Sportiv care a stabilit un record; sportiv care deţine un record. – Din fr., engl. recordman.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RECORDM//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Sportiv care a stabilit un record. /<fr. recordman
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RECÓRDMAN, -Ă s.m. şi f. Sportiv care deţine sau a realizat un (nou) record. [Var. recordmen, -ă s.m.f. / < fr., engl. recordman].
(Dicţionar de neologisme)
RECÓRDMAN, -Ă s. m. f. sportiv deţinător al unui record. (< fr., engl. recordman)
(Marele dicţionar de neologisme)
recordmán s. m., pl. recordmáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
recordmánă s. f., g.-d. art. recordmánei; pl. recordmáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RECORDM//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Sportiv care a stabilit un record. /<fr. recordman
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RECÓRDMAN, -Ă s. m. f. sportiv deţinător al unui record. (< fr., engl. recordman)
(Marele dicţionar de neologisme)
recordmán s. m., pl. recordmáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
recordmánă s. f., g.-d. art. recordmánei; pl. recordmáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)