recristalizare

RECRISTALIZÁRE, recristalizări, s.f. (Chim ) Operaţie de purificare a unei substanţe chimice impure, prin dizolvarea acesteia la cald, urmată de filtrarea soluţiei şi de cristalizarea ei prin răcire. ♦ Fenomen de refacere a cristalelor unui metal sau ale unui aliaj, deformate printr-un tratament mecanic la rece. – Re¹- + cristalizare. Cf. fr. r e c r i s t a l l i s a t i o n.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECRISTALIZ//ÁRE ~ări f. Cristalizare repetată a unei substanţe în vederea purificării ei. /re- + cristalizare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECRISTALIZÁRE s.f. Proces de schimbare, de modificare a structurii cristaline a unui metal sau a unui aliaj prin încălzire. [< re- + cristalizare, după fr. recristallisation].
(Dicţionar de neologisme)

RECRISTALIZÁRE s. f. 1. transformare a rocilor, care se produce atunci când mineralele cristalizate se transformă în noi cristale. 2. modificare a structurii cristaline a unui metal sau a unui aliaj prin încălzire. (< recristaliza)
(Marele dicţionar de neologisme)

RECRISTALIZÁ vb. tr., intr. a cristaliza din nou. (< fr. recristalliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

recristalizáre s. f. (sil. -cris-) cristalizare
(Dicţionar ortografic al limbii române)

recristalizá vb., ind. prez. 1 sg. recristalizéz, 3 sg. recristalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)