rect dex - definiţie, sinonime, conjugare

rect

RECT, recturi, s.n. Ultima parte a tubului digestiv, care se întinde de la colon până la orificiul anal. – Din fr. rectum, lat. rectum [intestinum].
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECT ~uri n. Porţiune terminală a intesti-nului gros. /<fr. rectum, lat. rectum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECT1- v. recto-.
(Dicţionar de neologisme)

RECT2- v. recti-.
(Dicţionar de neologisme)

–RECT3 Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „drept”. [< fr. recte, cf. lat. rectus].
(Dicţionar de neologisme)

RECT s.n. Partea ultimă a intestinului gros, la capătul căruia se află anusul. [Var. rectum s.n. / < fr., lat. rectum].
(Dicţionar de neologisme)

RECT1 s. n. porţiunea terminală a intestinului gros, la capătul căruia se află anusul. (< fr., lat. rectum/intestinum/)
(Marele dicţionar de neologisme)

RECT2(O)-, -RÉCT/RECTI- elem. „drept”, „rect”. (< fr. rect/o/-, -recte, recti-, cf. lat. rectus)
(Marele dicţionar de neologisme)

rect s. n., pl. récturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec

Cuvinte se termină cu literele: ct ect