rectitudine dex - definiţie, sinonime, conjugare

rectitudine

RECTITÚDINE, rectitudini, s.f. (Livr.) 1. Stare, calitate a unei linii drepte. 2. Fig. Spirit de dreptate: sinceritate. – Din lat. rectitudo, -inis, fr. rectitude.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECTITÚDINE rectitúdini f. 1) Caracter rectiliniu. 2) fig. Spirit de dreptate, de justeţe. /<lat. rectitudo, ~inis, fr. rectitude
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECTITÚDINE s.f. 1. Starea, calitatea unei linii drepte. 2. (Fig.) Spirit de dreptate; sinceritate. ♦ Conformitate cu raţiunea, morala, datoria. [Cf. fr. rectitude, lat. rectitudo, it. rectitudine].
(Dicţionar de neologisme)

RECTITÚDINE s. f. 1. însuşirea unei linii drepte. 2. (fig.) conformitate cu raţiunea, morala, datoria. (< fr. rectitude, lat. rectitudo)
(Marele dicţionar de neologisme)

rectitúdine s. f., g.-d. art. rectitúdinii; pl. rectitúdini
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec rect recti rectit

Cuvinte se termină cu literele: ne ine dine udine tudine