recurent dex - definiţie, sinonime, conjugare

recurent

RECURÉNT1, -Ă, recurenţi, -te, adj. (Med.; despre boli) Care revine, care recidivează. ♢ Febră recurentă = boală infecţioasă caracterizată prin alternarea stărilor febrile cu stări nefebrile. – Din fr. récurrent.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECURÉNT2, -Ă, recurenţi, -te s.m. şi f. Persoană care face un recurs în justiţie. – Din lat. recurrens, -ntis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECURÉN//T1 ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre boli) Care recidivează; cu proprietatea de a reveni. 2) Care revine la punctul iniţial; cu proprietatea de a reveni la poziţia iniţială. Nerv ~. /<fr. récurrent
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECURÉN//T2 ~ţi m. Persoană care face un recurs în justiţie. /<lat. recurrens, ~ntis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECURÉNT, -Ă adj. Care revine spre locul de origine. ♦ (Despre boli) Care revine, recidivează. ♢ Febră recurentă = boală infecţioasă cu aceleaşi simptome cu febra tifoidă; (mat.) serie recurentă = serie al cărei fiecare termen se calculează cu ajutorul termenilor care îl precedă. [< fr. récurrent, cf. lat. recurrens < recurrere – a veni înapoi].
(Dicţionar de neologisme)

RECURÉNT, -Ă s.m. şi f. (Jur.) Cel care face un recurs în justiţie. [< recurs].
(Dicţionar de neologisme)

RECURÉNT, -Ă I. adj. 1. care revine la punctul de pornire; palindromic. 2. (despre boli) care recidivează. o febră ~ă = boală infecţioasă având aceleaşi simptome ca febra tifoidă. 3. (mat.) serie ~ă = serie al cărei fiecare termen se calculează cu ajutorul termenilor care îl precedă; iterativ (3). II. s. m. f. (jur.) cel care face recurs (1). (< fr. récurrent, lat. recurrens)
(Marele dicţionar de neologisme)

recurént (care revine) adj. m., (persoană care face recurs) s. m., pl. recurénţi; f. sg. recuréntă, pl. recurénte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec recu recur recure

Cuvinte se termină cu literele: nt ent rent urent curent