recuzitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

recuzitor

RECUZITÓR, -OÁRE, recuzitori, -oare, s.m. şi f. Persoană însărcinată cu procurarea şi păstrarea recuzitei unui teatru sau a unui studio cinematografic. – Din germ. Requisiteur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

RECUZIT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre ) m. şi f. (la un teatru, la un studiou cinematografic etc.) Lucrător responsabil de procurarea şi de păstrarea recuzitei. /<germ. Requisiteur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

RECUZITÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cei care procură şi păstrează recuzita unui teatru sau a unui studio cinematografic. [< recuzită + -or].
(Dicţionar de neologisme)

RECUZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care procură şi păstrează recuzita unui teatru, a unui studio cinematografic. (< germ. Requisiteur)
(Marele dicţionar de neologisme)

recuzitór s. m., pl. recuzitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: re rec recu recuz recuzi

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor zitor uzitor