recăpătare

RECĂPĂTÁRE, recăpătări, s.f. Acţiunea de a recăpăta şi rezultatul ei. – V. recăpăta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

recăpătáre s. f., g.-d. art. recăpătării; pl. recăpătări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
RECĂPĂTÁRE s. recâştigare, recuperare, redobândire. (~ forţelor pierdute.)
(Dicţionar de sinonime)