redactară

REDACTÁ, redactez, vb. I. Tranz. 1. A compune, a formula în scris, a scrie, a întocmi (un studiu, un act etc.). 2. A asigura (la un ziar, la o editură etc.) finisarea, în conţinut şi formă, a unor manuscrise primite de la autori şi destinate publicării. – Din fr. rédiger, lat. redigere (după redacţie, redactor).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REDACT//Á ~éz tranz. 1) (manuscrise) A finisa sub aspectul formei şi al conţinutului conform unor cerinţe speciale. El ~at raportul. 2) livr. (studii, documente, scrieri etc.) A formula în scris; a scrie. /Din redactor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

redactá (redactéz, redactát), vb. – A compune, a elabora. Format după lat. redactum, ca şi contracta după contractum, cf. sp. redactar. Este dubletul lui redija, vb., din fr. rédiger. – Der. redactor, s.m.; redacţi(un)e, s.f.
(Dicţionarul etimologic român)

REDACTÁ vb. I. tr. 1. A compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. A îndruma şi a organiza conţinutul unei publicaţii (periodice). [< redactor, cf. lat. redactum, fr. rédaction].
(Dicţionar de neologisme)

REDACTÁ vb. tr. 1. a compune, a formula în scris (un act, un studiu etc.). 2. a pregăti (la un ziar, la o editură) pentru publicare manuscrisele. (< redactor)
(Marele dicţionar de neologisme)

redactá vb., ind. prez. 1 sg. redactéz, 3 sg. şi pl. redacteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
REDACTÁ vb. 1. a alcătui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a formula, a întocmi. (El a ~ raportul.) 2. v. dresa. 3. v. crea.
(Dicţionar de sinonime)