redactoare

REDÁCTOR, -OÁRE, redactori, -oare, s.m. şi f. 1. Persoană care lucrează în redacţia unui ziar, a unei reviste etc. sau care redactează (2). 2. Persoană care scrie, care întocmeşte, care compune un articol, un act etc. – Din fr. rédacteur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REDÁCTOR ~i m. Persoană specializată în lucrări de redactare. ♢ ~-şef conducător al unei publicaţii periodice sau al redacţiilor unei edituri, îngrijind lucrările care se tipăresc. /<fr. rédacteur, germ. Redaktor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REDÁCTOR, -OÁRE s.m. şi f. Persoană care scrie, care compune (un act, un articol). ♦ Scriitor, publicist, specialist care redactează un ziar, o revistă etc. ♦ Redactor responsabil (sau -şef) = conducătorul, responsabilul unei redacţii, care are răspunderea oficială a celor publicate. ♦ Cel care pregăteşte pentru publicare lucrarea unui autor. [< fr. rédacteur].
(Dicţionar de neologisme)

REDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care scrie, întocmeşte (un act, un articol). ♢ scriitor, publicist care redactează o carte, un ziar etc. 2. cel care pregăteşte manuscrisele pentru a putea fi publicate. (< fr. rédacteur)
(Marele dicţionar de neologisme)

redáctor-şef adjúnct s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

redáctor s. m., pl. redáctori
(Dicţionar ortografic al limbii române)

redáctor-şef s. m., pl. redáctori-şefi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

redactoáre s. f., g.-d. art. redactoárei; pl. redactoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)