reeșalonat

REEŞALONÁ, reeşalonez, vb. I. Tranz. A eşalona din nou o datorie (scadentă), stabilind un nou termen pentru plata ei. [Pr.: re-e-] – Re¹- + eşalona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REEŞALONÁT, -Ă, reeşalonaţi, -te, adj. (Despre datorii, credite etc.). Care a fost eşalonat din nou, la noi termene. – V. reeşalona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REEŞALON//Á ~éz tranz. (o datorie) A esalona din nou, stabilind un nou termen pentru plată. [Sil. -re-e-] /re- + a esalona
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REEŞALONÁ vb. tr. a eşalona (2) din nou o datorie (scadentă), stabilind noi termene de plată. (< re¹- + eşalona)
(Marele dicţionar de neologisme)

reeşaloná vb. (sil. -re-e-), ind. prez. 1 sg. reeşalonéz, 3 sg. şi pl. reeşaloneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)