reevaluare

REEVALUÁ, reevaluez, vb. I. Tranz. A evalua din nou. [Pr.: re-e-va-lu-a] – Din fr. réévaluer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REEVALUÁRE, reevaluări, s.f. Acţiunea de a reevalua şi rezultatul ei. (În sintagma) Reevaluare valutară = creştere oficială a parităţii monedei naţionale în raport cu o monedă străină (în general faţă de dolar) [Pr.: re-e-va-lu-a-] – V. reevalua.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A REEVALU//Á ~éz tranz. A evalua din nou. [Sil. re-e-va-lu-a] /re- + a evalua
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REEVALUÁ vb. I. tr. A evalua din nou ceva. [Cf. fr. réévaluer].
(Dicţionar de neologisme)

REEVALUÁRE s.f. Acţiunea de a reevalua şi rezultatul ei. [< reevalua].
(Dicţionar de neologisme)

REEVALUÁ vb. tr. a evalua din nou ceva. (< fr. réévaluer)
(Marele dicţionar de neologisme)

reevaluá vb. evalua
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reevaluáre s. f., pl. reevaluări
(Dicţionar ortografic al limbii române)