reflectător

REFLECTĂTÓR, -OÁRE, reflectători, -oare, adj. Care se referă la reflexie. – Reflecta + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

reflectătór adj. m. (sil. -flec-), pl. reflectătóri; f. sg. şi pl. reflectătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
REFLECTĂTÓR adj. v. reflectorizant.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: re ref refl refle reflec

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator tator ctator