regim dex - definiţie, sinonime, conjugare

regim

[Sinonime]
REGÍM, regimuri, s.n. 1. Sistem de organizare şi de conducere a vieţii economice, politice şi sociale a unui stat; formă de guvernământ a unui stat. ♢ Regim parlamentar = formă de guvernământ în care puterea supremă în stat este deţinută de un parlament. Regim preferenţial = acordare de avantaje în relaţiile de comerţ exterior de către un stat altui stat, pe bază de reciprocitate. ♦ Perioadă de guvernare a unui rege, a unui partid politic etc. 2. Sistem de norme sau de reguli proprii activităţii sau vieţii dintr-o instituţie, dintr-o întreprindere etc., convenţie prin care se stabilesc anumite drepturi şi obligaţii. ♦ Mod de viaţă, totalitatea condiţiilor de viaţă, de lucru etc. dintr-un anumit loc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viaţă sau de alimentare a unei persoane (suferinde). ♢ Regim alimentar = folosire a alimentelor în conformitate cu anumite reguli impuse de condiţiile de sănătate sau de boală a unei persoane. 3. (Tehn.) Ansamblu de condiţii externe invariabile care, pentru un anumit interval de timp, determină dispoziţia, funcţionarea sau modul de utilizare a unor sisteme tehnice. ♦ Regim hidrologic = ansamblu mărimilor variabile caracteristice unei ape sau unui bazin hidrografic. Regim hidric = ansamblu fenomenelor de mişcare şi de reţinere a apei în sol. 4. Raport gramatical dintre două cuvinte care sunt în aşa fel legate între ele, încât unul depinde de celălalt şi capătă forma cerută de cuvântul de care depinde. – Din fr. régime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REGÍM ~uri n. 1) Formă de guvernământ a unui stat; guvernare. ~ parlamentar. 2) Sis-tem de reglementare a unei activităţi sau de funcţionare a unei instituţii sau întreprinderi. 3) Ansamblu de condiţii care determină func-ţionarea unui sistem tehnic. 4) lingv. Raport gramatical dintre două cuvinte dependente unul de altul. ~ul verbului. 5) Totalitate a condiţiilor de viaţă, de lucru etc. a unei persoa-ne; mod de viaţă. 6) Totalitate a regulilor impuse modului de viaţă sau de alimentare a unui bolnav. /<fr. régime
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

REGÍM s.n. 1. Modul de organizare a vieţii economice, politice şi sociale a unui stat. 2. Sistem de norme, proprii activităţii unei instituţii, unei întreprinderi etc. ♦ Totalitatea regulilor impuse modului de viaţă şi de alimentare al cuiva. 3. Totalitatea condiţiilor de funcţionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. Raport gramatical dintre două cuvinte, astfel legate încât ele sunt dependente unul de altul. [< fr. régime].
(Dicţionar de neologisme)

REGÍM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vieţii economice, politice şi sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementări proprii activităţii unei instituţii, întreprinderi etc. ♢ totalitatea regulilor impuse modului de viaţă şi de alimentare al cuiva. o ~ de economii = sistem de măsuri privind folosirea cât mai raţională a resurselor materiale, financiare şi de muncă; ~ fluvial = evoluţie medie a debitelor unei ape curgătoare în timp de un an. 3. totalitatea condiţiilor de funcţionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evoluţie ciclică a unui fenomen natural. 5. (lingv.) recţiune. (< fr. régime)
(Marele dicţionar de neologisme)

regím s. n., pl. regímuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
REGÍM s. 1. guvernământ. (~ democratic.) 2. v. guvernare. 3. v. orânduire. 4. fel, gen, manieră, mod, modalitate, sistem, stil. (~ de viaţă.) 5. v. recţiune. 6. dietă, (înv.) cumpăt, post. (Un ulceros care ţine ~ sever.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: re reg regi

Cuvinte se termină cu literele: im gim egim