REGULARIZÁ, regularizez, vb. I. Tranz. 1. A supune unor norme, unor reguli, a face ca ceva să fie regulat. ♦ A pune în ordine, în concordanţă (evidenţe, balanţe etc.). ♦ A pune de acord datele evidenţei contabile cu realitatea constatată pe teren prin inventariere. 2. A corecta conturul unui obiect pentru a-i da o formă geometrică regulată. 3. A amenaja un curs de apă pentru a corespunde unor anumite cerinţe. – Din fr. régulariser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REGULARIZÁRE, regularizări, s.f. Acţiunea de a regulariza şi rezultatul ei. – V. regulariza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A REGULARIZ//Á ~éz tranz. 1) A orga-niza după anumite reguli; a pune în ordine; a regula. 2) (obiecte) A modifica, dând o formă regulată. 3) A amenaja cursul unei ape. /<fr. régulariser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REGULARIZÁ vb. I. tr. 1. A supune unor norme, unor reguli. 2. A da o formă geometrică regulată unui obiect (corectându-i conturul). 3. A modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. [< fr. régulariser].
(Dicţionar de neologisme)
REGULARIZÁRE s.f. Acţiunea de a regulariza şi rezultatul ei. [< regulariza].
(Dicţionar de neologisme)
REGULARIZÁ vb. tr. 1. a supune unor norme, unor reguli. ♢ a pune în ordine, în concordanţă. ♢ a cerceta erori de înregistrare prin stornări, virări etc. ♢ a stabili şi a achita suma în contul căreia s-au făcut plăţi provizorii. 2. a da o formă geometrică regulată unui obiect. 3. a modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. (< fr. régulariser)
(Marele dicţionar de neologisme)
regularizá vb., ind. prez. 1 sg. regularizéz, 3 sg. şi pl. regularizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
regularizáre s. f., g.-d. art. regularizării; pl. regularizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REGULARIZÁ vb. a corecta, a regula, a sistematiza. (A ~ cursul unei ape.)
(Dicţionar de sinonime)
REGULARIZÁRE s. corectare, regulare, sistemati-zare. (ă cursului unei ape.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
REGULARIZÁRE, regularizări, s.f. Acţiunea de a regulariza şi rezultatul ei. – V. regulariza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
REGULARIZÁ vb. I. tr. 1. A supune unor norme, unor reguli. 2. A da o formă geometrică regulată unui obiect (corectându-i conturul). 3. A modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. [< fr. régulariser].
(Dicţionar de neologisme)
REGULARIZÁRE s.f. Acţiunea de a regulariza şi rezultatul ei. [< regulariza].
(Dicţionar de neologisme)
REGULARIZÁ vb. tr. 1. a supune unor norme, unor reguli. ♢ a pune în ordine, în concordanţă. ♢ a cerceta erori de înregistrare prin stornări, virări etc. ♢ a stabili şi a achita suma în contul căreia s-au făcut plăţi provizorii. 2. a da o formă geometrică regulată unui obiect. 3. a modifica albia unei ape curgătoare pentru a avea un curs regulat. (< fr. régulariser)
(Marele dicţionar de neologisme)
regularizá vb., ind. prez. 1 sg. regularizéz, 3 sg. şi pl. regularizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
regularizáre s. f., g.-d. art. regularizării; pl. regularizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
REGULARIZÁ vb. a corecta, a regula, a sistematiza. (A ~ cursul unei ape.)
(Dicţionar de sinonime)
REGULARIZÁRE s. corectare, regulare, sistemati-zare. (ă cursului unei ape.)
(Dicţionar de sinonime)