reinfectare

REINFECTÁ, reinfectez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) infecta din nou (cu acelaşi agent patogen). – Re¹- + infecta (după fr. réinfecter).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REINFECTÁRE, reinfectări, s.f. Acţiunea de a (se) reinfecta. – V. reinfecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

REINFECTÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) infecta din nou (cu acelaşi agent patogen). [Pron. re-in-. / < it. reinffetare].
(Dicţionar de neologisme)

REINFECTÁRE s.f. Acţiunea de a (se) reinfecta şi rezultatul ei; reinfecţie. [< reinfecta].
(Dicţionar de neologisme)

REINFECTÁ vb. tr., refl. a (se) infecta din nou (cu acelaşi agent patogen). (< fr. réinfecter)
(Marele dicţionar de neologisme)

reinfectá vb. (sil. re-in-), ind. prez. 1 sg. reinfectéz, 3 sg. şi pl. reinfecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

reinfectáre s. f. (sil. re-in-), g.-d. art. reinfectării; pl. reinfectări
(Dicţionar ortografic al limbii române)