relație
[Sinonime]
RELÁŢIE, relaţii, s.f. 1. Legătură, conexiune, raport între lucruri, fapte, idei, procese sau între însuşirile acestora. ♦ (În logica matematică) Conexiune între doi sau mai mulţi termeni (în mulţimea perechilor ordonate de elemente ale unei mulţimi date). 2. (La pl.) Legătură între două sau mai multe persoane, popoare, state etc. ♢ Relaţii de producţie = raporturi economice care se stabilesc între oameni în procesul de producţie a bunurilor materiale. Relaţii diplomatice = relaţii politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin agenţiile diplomatice ale acestora. ♦ Legături de prietenie (cu oameni de seamă, influenţi). 3. Expunere, informaţie; povestire, relatare. ♢ Loc. vb. A da relaţii = a informa, a referi, a relata. [Var.: (înv.) relaţiúne s.f.] – Din fr. relation, lat. relatio, -onis, germ. Relation.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RELÁŢI//E ~i f. 1) Legătură existentă între diferite fenomene sau obiecte; raport. 2) Legătura de dependenţă sau de influenţă reciprocă între persoane, popoare sau state. 3) Prezentare scrisă sau orală a unui fapt. [G.-D. relaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. relation, lat. relatio, ~onis, germ. Relation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
RELÁŢIE s.f. 1. Legătură, raport (între fenomene, mărimi etc.) ♦ Complement circumstanţial de relaţie = complement circumstanţial care arată obiectul la care se referă o acţiune sau o calitate; propoziţie circumstanţială de relaţie = propoziţie circumstanţială care corespunde complementului circumstanţial de relaţie; funcţii de relaţie = totalitatea funcţiilor organice care asigură legătura cu mediul exterior; (log.) judecată de relaţie = judecată care reflectă raporturi între obiecte diferite. 2. (La pl.) Legături între oameni, între naţiuni, între state etc. ♦ (Ec.) Relaţii de producţie = raporturi economice determinate care se stabilesc între oameni în procesul producţiei sociale a bunurilor materiale. 3. Informaţie; expunere, relatare. ♦ A da relaţii = a informa, a referi. 4. (Mat.) Condiţie care leagă valorile a două sau mai multor mărimi. [Gen. -iei, var. relaţiune s.f. / cf. fr. relation, it. relazione, lat. relatio].
(Dicţionar de neologisme)
RELÁŢIE s. f. 1. legătură, conexiune, raport. o complement circumstanţial de ~ = complement care arată obiectul la care se referă o acţiune, o calitate; propoziţie de ~ = propoziţie circumstanţială care corespunde complementului circumstanţial de relaţie; funcţii de ~ = totalitatea funcţiilor organice care asigură legătura cu mediul exterior. 2. (log.) conexiune între doi, trei sau mai mulţi termeni. o judecată de ~ = judecată care reflectă raporturi între obiecte diferite. 3. (mat.) condiţie care leagă valorile a două sau mai multe mărimi. 4. (pl.) legătură între oameni, popoare, state etc. o ĩi de producţie = raporturi care se stabilesc între oameni în procesul producţiei bunurilor materiale, a repartiţiei, schimbului şi consumului; ĩi diplomatice = raporturi politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin misiuni diplomatice; (fam.) a avea ~ţii = a cunoaşte, a frecventa persoane influente; a da ~ţii = a informa. 5. legătură feroviară, rutieră sau aeriană regulată între două puncte; traseu. 6. informaţie; expunere, relatare. o a da ~ţii = a informa. (< fr. relation, lat. relatio, germ. Relation)
(Marele dicţionar de neologisme)
reláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. reláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. reláţiei; pl. reláţii, art. reláţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RELÁŢIE s. 1. conexiune, corelaţie, înlănţuire, legătură, raport, (livr.) consecuţie, (rar) conexitate. (Stabileşte o ~ între fenomene.) 2. (FIZ.) relaţii de imprecizie = relaţii de nedeterminare; relaţii de nedeterminare v. relaţii de imprecizie. 3. legătură, raport, (livr.) contingenţă, nex, (înv.) legământ, referinţă, (grecism înv.) schesis. (Ce ~ este între ...?) 4. v. contact. 5. v. proporţie. 6. v. informaţie. 7. cunoştinţă.
(Dicţionar de sinonime)
RELÁŢIE s. v. arătare, expunere, istorisire, înfăţişare, narare, povestire, prezentare, relatare.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RELÁŢI//E ~i f. 1) Legătură existentă între diferite fenomene sau obiecte; raport. 2) Legătura de dependenţă sau de influenţă reciprocă între persoane, popoare sau state. 3) Prezentare scrisă sau orală a unui fapt. [G.-D. relaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. relation, lat. relatio, ~onis, germ. Relation
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
RELÁŢIE s. f. 1. legătură, conexiune, raport. o complement circumstanţial de ~ = complement care arată obiectul la care se referă o acţiune, o calitate; propoziţie de ~ = propoziţie circumstanţială care corespunde complementului circumstanţial de relaţie; funcţii de ~ = totalitatea funcţiilor organice care asigură legătura cu mediul exterior. 2. (log.) conexiune între doi, trei sau mai mulţi termeni. o judecată de ~ = judecată care reflectă raporturi între obiecte diferite. 3. (mat.) condiţie care leagă valorile a două sau mai multe mărimi. 4. (pl.) legătură între oameni, popoare, state etc. o ĩi de producţie = raporturi care se stabilesc între oameni în procesul producţiei bunurilor materiale, a repartiţiei, schimbului şi consumului; ĩi diplomatice = raporturi politice cu caracter de continuitate între state, stabilite prin misiuni diplomatice; (fam.) a avea ~ţii = a cunoaşte, a frecventa persoane influente; a da ~ţii = a informa. 5. legătură feroviară, rutieră sau aeriană regulată între două puncte; traseu. 6. informaţie; expunere, relatare. o a da ~ţii = a informa. (< fr. relation, lat. relatio, germ. Relation)
(Marele dicţionar de neologisme)
reláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. reláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. reláţiei; pl. reláţii, art. reláţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
RELÁŢIE s. 1. conexiune, corelaţie, înlănţuire, legătură, raport, (livr.) consecuţie, (rar) conexitate. (Stabileşte o ~ între fenomene.) 2. (FIZ.) relaţii de imprecizie = relaţii de nedeterminare; relaţii de nedeterminare v. relaţii de imprecizie. 3. legătură, raport, (livr.) contingenţă, nex, (înv.) legământ, referinţă, (grecism înv.) schesis. (Ce ~ este între ...?) 4. v. contact. 5. v. proporţie. 6. v. informaţie. 7. cunoştinţă.
(Dicţionar de sinonime)
RELÁŢIE s. v. arătare, expunere, istorisire, înfăţişare, narare, povestire, prezentare, relatare.
(Dicţionar de sinonime)