renăscător
RENĂSCĂTÓR, -OÁRE, renăscători, -oare, adj. Care renaşte, care face să renască. – Renaşte + suf. -ător.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RENĂSCĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care renaşte; care face să renască. /a renaşte + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
renăscătór adj. m., pl. renăscătóri; f. sg. şi pl. renăscătoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
RENĂSCĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care renaşte; care face să renască. /a renaşte + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)